De ce imi este greu sa cred…

D

Stiu, optiunile spirituale sunt pur personale. Si nici nu cred ca trebuie sa facem caz de ele, indiferent care ar fi acestea. Dar pe de alta parte, este clar ca ele sunt infipte bine in personalitatea si optiunile noastre. Si unele lucruri/producte culturale care ne trec prin fata ochilor nu fac decat sa le intareasca.

M-am uitat astazi la Hotel Rwanda si mi-am dat seama inca o data de ce nu pot sa cred intr-un Dumnezeu moral. Da, sunt agnostic. Nu pot sa cred intr-un Dumnezeu care lasa la moara un milion de oameni nevinovati, hacuti cu macetele, arsi de vii,  chinuiti. Si asta in mai putin de o suta de zile, intr-o tara minuscula. (Stiu, se pot gasi tot felul de argumente sofisticate care sa permita si macelurile rasiale si pe Dumnezeul dragut in acelasi timp, dar refuz sa cred ca acestea ar fi altceva decat sofisme – false argumente produse de cei interesati).

Cititi despre Genocidul din Rwanda!

Si scarbiti-va! Scarbiti-va de:

  1. existenta voastra pasnica intr-o lume in care se intampla asemenea lucruri
  2. de secolul care s-a incheiat si care a avut maceluri din prima si pana in ultima zi
  3. de conceptele etice sau religioase inventate de specia umana ca forme fara fond, absurde
  4. de puterile occidentale care au creat premizele crizei in perioada coloniala, au inarmat taberele si nu le-a pasat nici cat un negru sub unghie decat dupa ce a fost prea tarziu

Un milion de oameni care au fost omorati pentru ca erau Tusti, nu Hutu. Diferenta? “In another setting, one finds Belgian colonists conducting a census, and defining “Tutsi” as anyone with more than ten cows or a long nose, while a “Hutu” meant someone with less than ten cows and a squashed nose.” (din wikipedia)

 

About the author

17 comments

Leave a Reply to Tia O'Connor Cancel reply

  • Catalin..foarte bine tot ce spui tu..insa..take time to think..

    Cand spui “Si scarbiti-va! Scarbiti-va de:”, in baza carei etici functionezi? In baza aceleiasi etici ambivalente asociate cu conceptul de toleranta, in baza dictatului “iubeste-ti aproapele”.
    Nu conteaza in sine cu ce autoritate a fost asociata etica bivalenta ci doar faptul ca ea asta reprezinta- un concept ambivalent structurat, un concept conflictual, in care intotdeauna va exista difrenta esentiala intre bine/rau; just/injust..iar ambivalenta se va materializa candva, sooner or later…nu exista judecata etica care sa nu se sondeze cu victime…

  • As putea sa-ti recomand Gandhi , dar cred ca l-ai vazut. E un alt fel, probabil unic, de a face politica la nivel mondial. Probabil ca l-ai vazut…

    Nu cred ca religiile sunt de vina pentru enormitatile oamenilor. Putem observa diferentele in motivatii. In ce priveste agnosticismul tau, sunt perfect de acord 🙂 Este de altfel si cea mai inteleapta pozitie.

  • Una din cele mai interesante discutii in opinia mea…si totusi veverito religia nu poate fi gandit-o ca cifra, nu poti justifica victimele, nu pot sa intelegi un dezastru. Sacrificiul nu poate fi judecat de nimeni in afara celui care este sacrificat. El trebuie sa accepte ca exista dumnezeu si noi trebuie sa il credem pe el. Dar daca sacrificatul isi contesta moartea, denunta inutilitatea tragediei sale si se revolta impotriva ei, atunci dumnezeul nostru al celor feriti nu mai are nici o valoare. Cine este dumnezeu? la intrebarea asta va raspunde mai intai o mama a carui copil tocmai a fost ucis cu bestialitate si apoi tu cea in fata monnitorului.

  • Ai dreptate …religia nu justifica, in opinia mea..ea doar explica.
    Am spus judecata etica referindu-ma la judecatile pe care lumea le opereaza intotdeauna in prealabil cand vine vb de afaceri mostruoase. Daca ne gandim la sacrificiu si consideram ca posibila o “voce a sacrificiului” atunci desigur ca aceasta are dreptate si ea are ecou, pentru ca ea a atins limite ale conditiei umane de care noi ceilalati nici nu indraznim sa ne apropriem, si in consecinta vb de pe o cu totul alta pozitie. Intr-adevar, in urma acestor tragedii nimeni nu poate sufoca vocea sacrificiului, sau altfel spus- dupa, ne dam seama, ca ceva din tot ce s-a inamplat vb de la sine catre noi ca oameni…cati nu au tremurat de atatea ori in fata unui ecran de televizor sau a unui ziar.
    Eu nu puneam problema judecarii sacrificiului, ci pur si simplu pb consecintelor oricarei judecati etice: cea care conduce la astfel de actiuni, pt ca…nu te indoi..aceea tot o judecata etica este. Nu stiu de lumea tine sa asocieze etica cu valoarea sa pozitiva; intotdeauna ne referim la etic ca la ceva moral dar uitam ca proliferam moralitatea pe suportul sau imoral, pe care il judecam, inevitabil..

  • Super comentarii, oameni buni. Depasesc clar valoarea postului 🙂

    Eu nu spuneam ca religia e vinovata pentru masacrele etnice (desi e folosita de multe ori ca pretext). Spuneam doar u nu pot sa concep existenta unui Dumnezeu inzestrat cu calitati morale intr-o lume care a trecut milioane de inocenti prin camere de gazare, macete, lagare inghetate.
    Daca avem trei notiuni: 1. apreciere morala a existentei 2. Dumenzeu inzestrat cu compasiune 3. maceluri a milioane de oameni , a tunci una dintre ele trebuie clar sa dispara (sa o scoatem din joc, fiind clar o fictiune).

  • Da, Dumnezeu, sentimentul religios sau spiritualitatea nu au ce sa caute in registrul imediat, al istoriei, ci in cel metafizic. E pur si simplu absurd si i-logic sa explici sau sa justifici istoria “neagra” a umanitatii prin… Dumnezeu. Pentru mine, cel putin… Asa ca nici eu nu inteleg de ce oamenii, in general, inghit o asemenea “fundamentare” morala. Absurd.

    Da, scarba e cuvantul cel mai nimerit.
    Ia si asculta Roger Waters – What God Wants, de pe “Amused to Death”… Orice alt comentariu e de prisos.

  • Discutia asta nu poate decit sa o ia razna, pornesc de pe linia Weweritzei si deviez spre tarimurile paranoiei. La urma urmei, ce te faci daca intr-o zi se intimpla ca la carte (DE CE NU?), vine sfirsitul lumii, vine bestia cu sapte capete (parca erau sapte, nu?), cerul ia foc sau apare o minge de foc, ce-o mai scrie prin Apocalipsa. Noi astia agnosticii o sa raminem tablou, nu? O sa mai avem ceva de comentat? O sa stai la o mega coada sa iti astepti rindul la cintarirea sufletului si cind ajungi in fata lui Dumnezeu (agnosticii scriu cu initiala mare sau mica? Tu de ce scrii cu initiala mare?) sau a unui sfint de serviciu sau a unui inger sau a lui Isus, iti spune “pai mergi in iad pentru ca stra-stra-bunicul tau nu a vrut sa ii dea bani de imprumut vecinului si vecinul a avut de suferit cumplit etc.” Asa aiurea. Si continua “ai ceva de zis? da’ repede ca ma grabesc!”
    Nu se poate intimpla asa? De ce?
    Putem sa ajungem tarina si cu asta basta sau sa ne desprindem sufletele dupa moarte, ca in experintele samanilor, si sa colindam cine stie pe unde sau poate ca la baza e un Dumnezeu cinic, temperamental, care invirte roata si i se pare interesant ceea ce face si nu isi da seama ca lucrurile nu prea se mai impart in “bine” si “rau”. Sau isi da seama si nu-i pasa. Sau ii pasa, dar lucrurile au luat-o razna si nu mai poate face nimic si asteapta ca omul sa se autodistruga. sau asteapta pina la un moment dat si dupa aia intervine. Sau etc. Vezi cum se poate bate cimpii la nesfirsit? Sau nu se bate cimpii, poti face bani din asta, cu talent scrii o carte despre un posibil scenariu apocaliptic. Despre ce era vorba in articolul tau?
    Dumnezeu si sentimentul religios au determinat cursul istoriei.
    Genocidul e o realitate veche, mai nou transmisa la TV in direct.
    Cu sau fara G-d avem de ales pina la un punct. Sau deloc. Sau fara limite. Nu-ti vine sa rizi? 🙂 Am pus 🙂 unde trebuie?

  • scurt, ca n-am chef sa filozofez: crestinii (myself included) impaca toate masacrele astea absurde cu existenta lui Dumnezeu prin faptul ca avem libertatea (si responsabilitatea) de a decide pentru noi. Oamenii trebuie sa isi dea singuri seama de sensul notiunii de bine si rau. Daca toate magariile pe care le facem noi ar fi oprite prin interventie divina (si cum s-ar manifesta ea? le-ar crapa din senin capul la toti hutu? seceta? molima? extrateresti?) unde ar fi responsabilitatea noastra?

  • Vai, Tia, nu intentionam sa te fac sa descoperi Lumina, sa ai Marea Revelatie…
    Dar se pare ca asta am facut 🙂
    Anyway, toate chestiile astea sunt discutabile, evident e o chestie de optiune personala daca decizi sa accepti o explicatie sau nu.
    Keep debating…

  • Well..Paula said:
    “crestinii (myself included) impaca toate masacrele astea absurde cu existenta lui Dumnezeu prin faptul ca avem libertatea (si responsabilitatea) de a decide pentru noi. Oamenii trebuie sa isi dea singuri seama de sensul notiunii de bine si rau”
    Intr-adevar ceea ce se invata peste tot este ca impulsul crestin este un impuls spre responsabilizare, odata cu redefinirea de catre crestinism a conceptului de intentionalitate shi blabla.
    Trebuie insa sa blabla a little bit on and on.pt ca nu se poate sustine ca aceasta este adevarat responsabilizare fata de tine insuti, este o responsabilizare pe care crestinii o fac in interiorul eticii dogmatice, si nicicum fata de ei insasi. Ei nu au o etica proprie, atata timp cat aloca consecintele sale tot in domeniul religios(pacate, pedeapsa.etc)
    Sa fie ceva clar..Dumnezeu nu spune ca omul este in masura sa aleaga intre bine si rau, ci numai intre binele si raul conceput de o etica religioasa…si acest lucru e de domeniul evidentei..avem un decalog crestin, don’t we?
    Poate suntem intr-adevar prea pre-formatati pe aceasta conceptie religioasa dar asta nu inseamna ca alegerea ne apartine, inseamna pur si simplu ca poate noi nu suntem in masura sa judecam inafara acestei etici, ci decat sa ne resimtim pe noi insine frustrati in ceea ce ar fi putut fi libertatea noastra asistand la efectele ei…..in acest fel..e foarte posibil sa nu ne cunoastem nicioadata adevarata libertate sau sa nu putem fi niste interpreti avizati in domeniul binelui si al raului. Totusi..ceva tre sa fie la mijlok, undeva deep inside, pt ca altfel nu am rectiona printr-o repulsie atat de violenta pusi fata in fata cu astfel de great deeds de care e capabila omenirea..si odata cu ea..evident..noi…oamenii..

  • Si acum…story-ul sf..cf teoriei care pupa responsabilitatea si crestinatatea ar fi cam asa:
    Dumnezeu ne responsabilizeaza pentru a putea avea puterea unui criteriu de discernamant asupra noastar.
    Cf acestei teorii..el ne lasa sa fim rai.ca sa faca distinctia bine/rau pe baze empirice. El admite sacrificiul pt ca orikum cei sacrificati sunt buni si ei vor fi ressurected in Heaven.
    Fuck..teoria asta.are o aporie mare in ea..are premize necunoscute gramada..
    Nu ne responsabilizam in numele lui Dummnezeu, ci unul in numele altuia..opusa acestei teorii mikul proverb cu “altuia nu-i face ce tie nu-ti place ” pare o cu totul alta noua metafizica…

  • Ba mie mi-e cam jena de ziua de azi, asa ca parca nimic nu s-a schimbat undeva pe glob cineva este hingherit si noi intr-o oarecae masura sponsorizam asta.

  • Frumoasa discutie.

    Referitor la intrebarea Tinei (“Dumnezeu” vs “dumnezeu” in limbajul unui agnostic), eu optez pentru “Dumnezeu”. Pentru ca notiunea este configurata cu majuscula, asa ca trebuie sa o folosim ca atare. Plus ca vorbim de un Dumnezeu unic, desi incert ca existenta. I mean, daca scriem Bugs Bunny cu litere mari, este strict necesar sa scriem si Dumnezeu la fel.
    Si in plus cred ca le-o datoram prietenilor nostri teisti. Nu are nici o noima sa-i jignim cu o minuscula.

    Referitor la raspunsul Paulei cu liberul arbitru, da asa suna raspunsul clasic al bisericii: responsabilitatea morala implica libertatea de a alege raul. Dar pe alta parte nu este foarte ok pentru victime. Adica, de trebuie o victima sa sufere pentru a-i oferi libertatea calaului?

    In fine, e evident ca o astfel de discutie este menita sa se dezintegreze in monologuri paralele in functie de structura spirituala a fiecaruia. Oricum e o discutie misto 🙂

  • u can all breath out easily now..cauz I am not allowed at more than one comment a week on this blog. Cata says I got to learn and I gotta do so…I am going back to books& stuff.oh, and need I say…I hate u Cata ! :))

By admin

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta