…e un scriitor foarte-foarte misto. Descoperit saptamana trecuta, cand m-am uitat care sunt nominalizatii la Nebula anul acesta. Programator & avocat in acelasi timp. Un mix de Ted Chiang cu Cory Doctorow. (Fireste analogia e doar de dragul simplificarii. De fapt e o individualitate, ba chiar o individualitate foarte individuata)
Nuvela nominalizata la Nebula (The Man Who Ended History: A Documentary – gratuita pana la acordarea premiilor, prin mai) e o poveste zdruncinanta despre Auschwitz-ul asiatic – Pingfang.
Locul unde sute de mii de chinezi (inclusiv copii, inclusiv femei gravide) au fost supusi celor mai oribile experimente medicale (infectati, arsi, inghetati, mutilati pe viu, fara anestezice). Atrocitatile doctorului Mengele multiplicate de mii de ori, intr-un program formal desfasurat de armata japoneza pe parcursul intregului razboi mondial. Musamalizat apoi de catre McArthur, care dorea pentru america rezultatele cercetarilor – ce nu puteau fi replicate de ei din considerente morale. Iar unul dintre comandantii unitatii a ajuns apoi director al celei mai mari companii pharma din Japonia si a trait pana la adanci batraneti. Si mai ironic e faptul ca e foarte posibil ca noi toti sa beneficiem direct la un moment-dat in viata de roadele acelor cercetari abjecte). Si nu, nu e fictiune, din pacate.
Povestirea nominalizata (The Paper Menagerie) este o bijuterie delicata despre prapastiile dintre parinti si copii, despre iubire si furie si pierdere. Si despre greselile pe care intr-un mod sau altul le facem cu totii. Mi-a adus aminte de un citat din Stalin cel Bun, legat de faptul ca cel mai important lucru pe care ni-l ofera parintii, viata, ne este oferit fara voia noastra si inainte sa ne fi nascut – si de aici furiile copiilor. O afirmatie cumva neadevarata (cel mai important lucru e cresterea) dar foarte frumos la nivel poetic.
Si pentru ca omul e avocat, uite si un eseu despre drepturile de autor in cazul operelor derivative. Foarte pertinent punctul de vedere ca anumite tipuri de interdictii (nu poti sa faci o continuare la SpiderMan fara acordul Marvel Comics de pilda) tinde sa creeze monopoluri, descurajand mecanismele de piata. Desi exista si reversul medaliei – tocmai pentru ca Marvel a investit masiv in promovare, sunt sanse ca o continuare din partea altora sa abia sanse mai mari de succes decat ceva porit de la zero. Anyway, merita citit.
Si cam asta e omul nostru. Eu as zice ca-s sanse mari sa-l vedem autor de top in urmatorii ani: scrie foarte crisp, fara complicatii, este foarte empatic, are un mix bun de stil chinezesc si drive american.
