fbpx

despre un parfum

d

Cum scriam mai devreme – e lunga rau ziua asta, pentru mine a inceput cam acum 22 de ore – deci cum scriam mai devreme, in avionul de la Tokyo la Munchen mi-am luat un parfum pe neve. Terre d’Hermes. Acum l-am deschis.

Imi place. Miroase a grepfuit amarui si a ierburi de vara. Si un pic a lemn umed si a muschi de padure. Asadar o variatie fougere-citric-ocean, cu acent in zona verde. Viriditas.  Vitalitate vegetala. Foarte tare. Provoaca imagini din copilarie. Cand veneam verile acasa cu tricourile inverzite de iarba. Cand nu ne feream de caldura. Can chinuiam bondari. Imi mai aduce aminte si de un drum de prin zona Branului pe care am mers acum vreo doua veri.

 Deocamdata astea sunt notele de inceput. Abia m-am dat cu el. Cum am zis, ma duce cu gandul la o vara foarte calda si lenesa, la munte, pe pajistile alea unde miroase a iarba acrisoara si aromata. Poate acrisourul nu e de la grepfruit, e de la coacaze. Si a vant. Are si o nota minerala, intr-adevar. Pamant de munte, vara, dar nu pajiste, ci ierburi salbatice. Sa vedem cum evoluaza.

Intre timp am gasit si o recenzie (navigand cu telefonul mobil) foarte misto. Facuta de un profesionist. Sau aici.

PS Fireste puteti citi pagina cu recenzii si pareri de le Basenotes – sunt acolo 64 de opinii. Chiar ma felicit pentru aceasta alegere in orb. L-am testat si ieri si daca il folosesti chiar dupa dus mirosul de grepfruit este mai puternic parca decat cel de ierburi salbatice. Dar se developeaza frumos inspre verde (un verde nu naiv – trifoi, ci un verde aspru), iar apoi notele de final ma duc cu gandul la un pamant nisipos.

Gata am terminat cu posturile de pe drum.

About the author

Add comment

By admin

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta