fbpx

Meet Joy

M

Meet my friend, Joy Mogensen. Primarul de Roskilde (Danemarca).

Joy are in grija un oras de vreo 90.000 de locuitori. Cu catedrala de la 1100 (toti regii danezi sunt ingropati acolo) si festival de muzica.
Un oras cu capacitatea de a fi integrat mii de imigranti si de refugiati in ultimii zece ani.

Un oras cu vreo 50 de gradinite in care isi incep in fiecare an viata scolara in jur de 1500 de copii.

Joy are vreo 38 de ani si este primar de vreo 7.
Inainte a fost consilier local si coordonator al proiectelor sociale.

Pentru ea orasul ii este familie. A ales sa se dedice complet orasului, poate chiar exagerat. O vedem cum vorbeste continuu cu colegii ei de acasa. A fost prima data in vreo 10 ani cand nu a fost prezenta la o sedinta de consiliu local.

Joy nu este de fapt politician, desi tine de un partid. Este primar. Are ADN de primar. Am inteles de la ea ca exista oameni care au ADN de primar. Care sunt facuti sa se gandeasca la binele comunitatii. Care sunt facuti sa creasca comunitati.

Am intrebat-o care este planul ei. M-a spus ca pana la finalul mandatului (urmatorii 3 ani) vrea sa faca 2000 de locuinte sociale. Ganditi-va ca raportat la un oras de marimea Bucurestiului asta ar insemna cam vreo 75.000 de locuinte sociale.

Si btw, desi Joy are pe mana un buget cu acelasi ordin de marime ca cel al Bucurestiului (doar ca un pic mai mare , e un om total abordabil. Un om bun.

Nu are persoane de social media cum are Madam Firea. Isi face singura toata treaba. Are si cont de SnapChat unde raspunde tuturor cetatenilor care au intrebari.
Nu are slugi cum vedem in primariile Bucurestiului.

Si asta se vede foarte bine in modul in care vorbeste. Fara piedestal de un metru, fara morga si fasoane. Desi, repet, are pe mana un buget mai mare decat multi CEO din lumea asta (o sa se supere cand o sa dea cu Google Translate si o sa vada ca am devoalat-o )

Uneori, in programul #ILVP, avem intalniri si cu oameni cu care nu suntem de acord. Noi, baietii, tindem sa fim mai directi. Joy insa are o frazare atat de non-conflictuala dar ferma, cu un strop de umor scandinavic si un zambet larg, incat interlocutorii chiar nu pot intra intr-o defensiva agresiva. Pur si simplu ii deschide, provoaca dialog.

BTW, daca aveti intrebari cu privire la chestii legate de administratie, dati-i un semn. Sunt convins ca, in limita timpului, va va raspunde.

LE: Acum mi-am adus aminte de o faza tare cu Joy.
Joy umbla prin America cu o geanta mare care devine din ce in ce mai grea din cauza cumparaturilor.

Cumparaturile sunt carti. Din toate orasele.

Am citit undeva ca exista un proverb (misogin) care zice ca femeile care dau mai multi bani pe carti decat pe pantofi ajung mai usor in iad.
Daca e asa, ma tem ca administratia locului are o mare problema. Joy o sa preia fraiele si o sa organizeze bine locul. Spre multumirea si confortul etern al celorlalti cititori si cumparatori de carti 

About the author

Add comment

By admin

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta