Oarecum in linia lui Florin de revalorificare a miturilor romanesti in cheie umoristica, uite o treaba interesanta: Romanians in Space. Nu mi-a venit sa imi cred ochilor cand l-am vazut la gamespot in susul paginii de turn-base strategy games (alea imi plac mie – gen Civilization sau Panzer General, dar merg si cele gen Total War, pacat ca nu prea am timp si joc cam 3 zile pe an, cate 4 ore maxim). La inceput am crezut ca e ceva de genul “Romulans in Space”, din seria Star-Trek.
Dar se pare ca miticii nostri mioritici sub comanda imperatorului Traian Basescu infrang una dupa alta toate rasele extraterestre. Aparent un fel de futurocronism pueril, naiba stie. Â Nu am downloadat trialul, insa am dat de situl jocului.
Dupa care am dat o cautare in Google si am descoperit ca a starnit ceva valva la inceputul verii in privinta relatiilor romano-maghiare. Citesc aici de exemplu ca:
“PreÅŸedintele Consiliului NaÅ£ional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a autosesizat ÅŸi va urma să investigheze modul în care acest joc aduce atingere minorităţii maghiare.”
Uite aici despre decizia CNCD.
Intrebarea mea este cum se relationeaza libertatea de exprimare cu atacurile/discriminarile simbolice la adresa unei minoritati. Ma refer la acele atacuri care nu sunt fatise. Sa spunem ca scriu o ucronie in care rasismul Africii de Sud a triumfat in toata lumea si lumea este mai buna cu o societate semisclavagista (Drakka), sau o carte in care femeile sunt lipsite de drepturi, sau Big Brother is the Good Ol’ Big Brother, etc. O carte in care un subiect distopic ar fi prezentat in roz. Sau in care niste fantezii abjecte ar fi fi prezentate laudativ.
Uite, asta imi aduce de exemplu aminte de Norman Spinrad – Visul de fier. Scrisa din punctul de vedere al unui alter Hitler, care in loc sa fi preluat puterea a ajuns scriitor de junk SF si vorbeste despre monstrii mutanti care invadeaza planteta si de salvarea lumii de o rasa pura realizata prin eugenie.
Sau si mai bine de portretul Ferengilor in Star Trek. O serie de organizatii au ridicat problema ca acestia ar semana prea mult cu stereotipul caricatural si defaimator al evreului (nas mare, viclean, dorinta nemasurata de inavutire).
Cum functioneaza protejarea libertatii de constiinta, dar si a demnitatii si a dreptului la imagine a minoritarilor, cand avem genul acesta de elucubratii. Pentru ca la limita o astfel de fantasmagorie poate sa fie si Republica lui Platon. Nu scria el acolo ca poetii trebuie eliminati (expulzarea, daca nu solutia finala) din cetatea ideala pentru ca nu fac decat sa strice? Ar trebui asociatiile de poeti sa ceara stergerea respectivelor pasaje pe motiv ca un astfel de mesaj, venind din partea unei persoane cu mare autoritate cum e Platon, poate sa duca la discriminari?
