Teacup & tears in the rain

T

Scriind la concursul organizat de Teacup.ro pe Facebook (dublete carti/filme tari) mi-am adus aminte de doua chestii.

1. Ca in graba mea am uitat sa scriu macar 3 cuvinte aici despre Teacup.ro – proiectul celor de la bookblog.ro

O comunitate a celor care citesc. Este un proiect care mi-ar place sa se dezvolte cat mai frumos. Si doar pentru ca Andrei si toti colegii lui de la Bookblog imi sunt prieteni si sunt niste oameni deosebiti.

In primul rand pentru ca reusita unui astfel de proiect inseamna ca Romania are inca elite – de fapt nu elite este cuvantul, ci mai degraba ca normalitatea romaneasca e normalitate buna – ca exista inca o categorie larga care iubeste cuvantul scris si care nu se izoleaza in turnuri de fildes, care e dispusa sa comunice, sa isi impartaseasca descoperirile, se lanseze in in dispute de idei (desi poate parea putin relevant, a doua parte – cea cu comunicarea -  e poate si mai importanta decat prima – cea cu iubitul cartilor)

2. E unul dintre cele mai frumoase si cele mai puternice dialoguri despre viata si moarte si umanitate si efemer.

—————-

Bladerunner/Viseaza androizii oi electrice.
Este filmul meu preferat ever. De maniac mi-am luat versiunea aia pe 5 DVD-uri cu toate variantele si cut-urile si vreo 10 ore de documentare si alte parascovenii.

Stiati ca sunt 3 finaluri diferite?
Iar PK Dick a unul dintre nebunii fascinanti ai lumii asteia, daca ii cititi biografia. Suferind de paranoia din cauza drogurilor ingerate, avand impresia ca e urmarit de CIA care de fapt sunt extraterestri care de fapt sunt intruciparea unui Dumnezeu oribil, care consuma oamenii ca pe seminte (cititi The Faith of our Fathers, pe tema asta, apropo), cu 5 neveste la activ, obsedat de sora lui moarta la nastere, sarac lipit toata viata, cu exceptia ultimilor ani cand tocmai se turna BladeRunner si primise drepturile pe ecranizare, mort cu cateva luni inainte de premiera, descoperit postum, acum primul autor SF in Library of America (un fel de Editura Academiei la ei care publica editii autoritative din marii scriitori americani: Faulkner, Steinbeck, Roth, etc)

Si totusi cea mai tare replica  din film nu apare nici in carte, nici in scenariul original. “Tears in the rain” – e inventia lui Rutger Hauer

http://www.youtube.com/watch?v=YOphFl88U-g

I’ve seen things you people wouldn’t believe. Attack ships on fire off the shoulder of Orion. I’ve watched c-beams glitter in the dark near the Tannhäuser Gate. All those … moments will be lost in time, like tears…in rain.
Time to die.

About the author

7 comments

Leave a Reply to Skandalouz Cancel reply

  • Acum nu mai imi amintesc f bine dar parca sunt 2 foarte divergente dupa “too bad she won’t live, but then again who does” (happy ending cu panorama ia care se retrage, ei in masina vs. cea incerta can pleaca/se ascund). Iar versiunea “pleaca” parca are si ea doua variante – cea din director cut si cea re-released acum cativa ani, care parca e mai lunga in scena luptei finale, apoi dialogul cu detectiul
    Parca asa este, dar nu pot sa bag mana in foc.

  • te referi la biografia lui carrère i guess. impecabila, cre ca e cea mai misto [mai succinta, mai alive] biografie pe care’am citit’o.

    la fel cu povestirea aia de phil dick: incredibila. his best work, imho.

    [& nici macar nu’s fan scifi]

  • da, “Faith of Our Fathers” e una dintre cele mai bune povestiri ale lui.
    Dar Tlon, Uqbar, Orbis Tertius e cea mai buna povestire ever a oricui 🙂

  • Si eu sunt maniac cu Blade Runner. Mi-am cumparat si eu case-ul acela cu DVD-uri cand a iesit editia aniversara. Am si cateva carti legate de film, cum ar fi Future Noir: The Making of Blade Runner, Retrofitting Blade Runner si Blade Runner: The Inside Story. Daca vrei sa dai bani pe-o carte buna, cumpara Future Noir al lui Sammon. Face toti banii.

By admin

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta