fbpx

A Modest Proposal (or even two)

A

Chiar daca nu e treaba mea, ma gandesc serios sa solicit parlamentului ungar sa schimbe imnul. Actualul suna cam asa.

Eu as pune Hungarian Dance No. 05 in f sharp minor de Brahms in schimb. E melodie supercunoscuta, vesela si care ar starni ropote de aplauze la momentul cand s-ar castiga vreo medalie, de pilda, de catre delegatia Ungariei. Plus ca este melodia din cei Trei Purcelusi. :)  (Uite si varianta simfonica si anime :)) .)

Iar pentru Romania, as schimba cu o bucata din Rapsodia Romana de Enescu. Mult mai faina decat “Desteapta-te, romane”. De fapt, si o bucata din Phoenix ar fi mai buna. Mult mai buna.

Acum, lasand tonul glumet la o parte, mi se pare ca imnurile actuale ale majoritatii statelor sunt mediocre. Pentru ca au fost compuse de mediocritati la comanda. Un fel de Ghildus-i care au tras fiecare cate o teapa pe banii publici. Plus ca sunt pompoase. Sa punem mana pe arme, sa facem si sa dregem, sa ne razbunam, sa ne adunam. Muzica militarista pentru fanfare militare.

Fac pariu ca poti sa schimbi imnul Paraguayului cu cel al Norvegiei si nu o sa se simta nici o incongruenta (adica nu au spirit national, in caz ca exista asa ceva).

Si dovada ca imnurile sunt mediocre in genere, uite si articolul despre imnuri din wikipedia: doar Germania si Austria au compozitori mari la imnuri (Haydn respectiv Mozart – poate). Data viitoare ma voi lua si de versuri. Nici aici nu stam mai bine, evident.

About the author

13 comments

  • Un imn national se adreseaza maselor largi – trebuie sa aiba o melodie usor de retinut, care in mod ideal merge pe schema strofa-refren. Textul trebuie sa faca apel la valori nationale – eroism, istorie glorioasa, victorie, demnitate etc.
    Un imn national veritabil, care respecta reteta clasica, se adreseaza stadionului, nu salilor de concerte.
    De aici si mediocritatea pieselor.

  • asa, Catalin! Fii incisiv! 🙂
    uite, acum n-o sa te contrazic (ar fi chiar culmea sa incep sa argumentez bataios ca imnurile nationale sunt capodopere!). Decat poate la propunerea cu un cantec de la Phoenix (sunt muuuult prea faine! imagineaza-ti o melodie de-a lor cantata de o fanfara militara).
    Si apropo de lipsa de “specific national” a imnurilor:
    1. check out articolul din wiki despre imnul Albaniei
    2. imi aduc aminte de o chestie pe care o citisem in Amintiri din Pribegie a lui Neagu Djuvara: una din tarile africane (probabil Niger, ca el acolo a fost) a organizat un concurs (cu premii; la nivel modial) pentru melodia care urma sa fie adoptata drept imn national. A castigat un francez. Care n-avea nici o treaba cu tara respectiva.
    [and the story goes further: tipul a primit un bilet dus-intors pana acolo, dar fara a fi anuntat ca e “fericitul” castigator. Si s-a pomenit acolo, fara a sti de ce a venit, afland doar la festivitate ca biletul era premiul – pe care il castigase el]

  • Să începem cu sfârÅŸitul: depinde ce înÅ£elegi tu prin “mare compozitor.” Erkel Ferenc a fost destul de mare ca să pună fundaÅ£iile operetei ungureÅŸti. Åži a fost cunoscut prin Europa occidentală de contemporanii săi – nu numai drept compozitor ci drept jucător de ÅŸah.

    Nu ÅŸtiu cum poÅ£i pune cele două imnuri în aceeaÅŸi context. Imnul Ungariei este imn per definiÅ£ie. Imn înseamnă “cântec de slavă” în greacă. Imnul apoi (în evul mediu) a primit conotaÅ£ii religioase, asumând rolul unei rugăciuni. Imnul românesc aderă la măcar una dintre aceste condiÅ£ii? Nu. La fel ca La Marseillaise, aduce mai mult a marÅŸ milităresc. Ceea ce ÅŸi este, de altfel.

    Deci dacă vrei să compari, compară imnul Franţei cu cel al României şi imnul Ungariei cu cel al Angliei.

    Oricum, în cazul imnurilor muzica există pentru sublinierea cuvintelor. Recomand să citeÅŸti cu atenÅ£ie versurile imnului Unguresc. 😉

  • Salut Ago. Mergand pe genul asta de celebritati momentane si locale o sa ajungem la concluzia ca fiecare e o celebritate. E evident ca Peru are un fondator al operei natioanale care este foarte iubit de peruvieni. 🙂 Eu sunt mult mai restrictiv cand e vorba de aprecieri de valoare.
    Marea intrebare este intodeauna cati dintre non-cetateni stiu de un anumit scriitor, compozitor, inventator, etc. Sau in contextul asta cate opere de-a lui Ferenc se joaca la New York sau la Milano.
    Cat priveste a doua propozitie, si imnul maghiar si cel romanesc si cel francez sunt de aceasi sorginte: cantece nationaliste mai mult sau mai putin romantice, mai mult sau mai putin revolutionare menite intruchipeze natiunea ca noul Dumnezeu.
    Daca imi trimiti si mie versurile in engleza de pilda, pot sa imi dau cu parerea si despre ele. Insa sunt convins ca evocarea lui Dumnezeu nu este din ratiuni mistice ci intra tot in pe filonul nationalismului de secol 19.

  • Well, versurile imnului. Merită să check out ÅŸi versurile Apelului (Szózat).

    Merită să vezi că în imnul Unguresc/Englezesc, Dumnezeu nu este evocat ci invocat. Care e de fapt diferenÅ£a între “e acolo” ÅŸi “i se cere sprijinul”.

    Nu ÅŸtiu dacă se joacă la NY, dar în Washington se joacă Bánk Bán. Åži solistul nu-i altul decât Placido Domingo. Asta ce ÅŸtiu din surse sigure. Dacă mă dau pe google, sigur mai găsesc altele da’ that’s not the point.

    Pace 🙂

  • Foarte bun articolul Catalin! Sunt de acord cu ce spui. As merge chiar mai departe: imnul romanesc, spre deosebire de multe imnuri occidentale, mi se pare chiar defetist si patetic. E cat se poate de potrivit “spiritului mioritic”.

    Diferenta intre “Deutschland uber alles” si “Desteapta-te romane” e foarte relevanta, ilustreaza perfect diferenta dintre cele doua tari. Dintre o natiune care face istoria si un popor caruia istoria i se intampla. 😉

    In alta ordine de idei, cred ca imnul actual a fost o alegere nu foarte inspirata. “Trei culori” suna chiar mai bine decat actualul, era mai mobilizator, mai optimist. “Rapsodia romana” ar suna foarte bine, desi nu stiu daca se poate interpreta de catre o fanfara. Alte sugestii? O creatie puternica, moblizatoare, cu valoare artistica, usor de retinut de oricine si interpretabila pe stadioane? Avem asa ceva?

    P.S. Oare cat ar cere Scooter pentru copyright sa punem imn national “Maria”? 🙂

  • Ago, nu cred ca genul asta de raspuns (cel pentru Adrian) te onoreaza. Poate ca Adrian stie.

    Acum referitor la mesajul tau pentru mine:
    1. Bánk Bán se joaca la Centrul Cultural Maghiar din Washington, nu la o institutie autonoma (si de preferinta privata). Nu contest valoarea lui Bán, insa e evident ca la Centrul Cultural al Vietnamului se vor face recitati din reputatul poet national vietnamez X, iar la Centrul Cultural al Republicii Nicaragua montari dupa marele dramaturg nigaraguan Z. Bánk Bán nu este in zona valorilor universal recunoscute, Liszt sau Bartok sunt.

    In definitiv asta este problema culturilor mici (sau hai sa zicem fara o limba de circulatie internationala, ca sa fim politically correct): le este de cateva ori mai greu sa isi faca cunoscute valorile. Insa trebuie sa reunoastem ca validarea universala a valorilor este un criteriu foarte important.

    Referitor la “imnul Unguresc/Englezesc, Dumnezeu nu este evocat ci invocat”. Sincer sa fiu apelul la Divinitate mi se pare prea mult si doar cand aceasta e evocata, daramite invocata. “Dumnezeu este maghiar, sau patagonez, alb, sau PSDist, cu ochii oblici sau cu picatele roz”, genul asta de afirmatii implicite sau explicite sunt hilare, pana la urma.

    Am citit versurile cu atentie, sa stii. Nu stiu cat de mult din forta de evocare lirica isi pierd in traducere, insa nu m-au impresionat, cinstit vorbind. Si ca sa iti dai seama ca nu am nici un pic de nationalism deconstructiv, o sa spun ca versurile imnului roman sunt la fel de proaste.

  • Adrian >> Păi vroiam să zic de faptul că imnul Germaniei are în mare aceeaÅŸi înÅ£eles ca DeÅŸteaptă-te Române. NemÅ£ii o duceau foarte prost în respectiva perioadă ÅŸi cântecul a fost formulat drept “instrument de propagandă” (propagandă în sensul bun). E un fel de “deÅŸteaptă-te, Germane!”, singura diferenţă fiind faptul că oferă o viziune a viitorului, ceva la care poate omu’ spera… cât timp imnul româniei rememorează evenimentele

    Dar asta nu reprezintă diferenÅ£a dintre o natiune care face istoria si un popor caruia istoria i se intampla. 🙂

    Cătălin >> Se pare că faci o confuzie. Carnegie Hall nu este Centrul Cultural Maghiar. Sit back and repeat to yourself: Carnegie Hall, Carnegie Hall, Carnegie Hall. Apoi văd că eşti cam în paralel deci îmi iau libertatea să menţionez că Placido Domingo nu s-ar duce la nu_ştiu_ce centru cultural doar pentru că-i dau un sac de bani.

    Pe de altă parte – îmi pare rău că un om citit cum eÅŸti tu foloseÅŸte modul de argumentare a lui Cristian Tudor Popescu. Åžtii bine la ce mă refer. Nu rămâne decât să-Å£i răspund “strugurii sunt acri”.

    O zi bună.

  • Ago, ai trei fraze neelegante in ultimul post. Din acest motiv nu pot sa iti raspund. De fapt, nici daca as vrea, nu as putea sa raspund logic la genul de non-argumente de tipul “strugurii sunt acri” sau “stil ca al lui Cristian Todor Popescu”.

    As putea insa sa raspund in acelasi stil neelegant(un eufemism) ca si tine. Dar asta nu ar duce discutia mai departe. Asadar nu o voi face.

    Daca doresti sa mai postezi comentarii pe blogul asta, te rog sa o faci in limita bunului simt si a respectului reciproc. Si cu argumente, nu cu diverse cugetari “inteligente”. Altminteri, va trebui sa iti sterg comentariile din respect pentru cititori. Asa merg lucrurile aici.

By admin

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta