Adrian m-a taguit anul trecut, dar am fost probabil cam lenes in ultima vreme. De fapt, stiu ca mai am doua taguri, in afara de aceasta. Le rezolv eu si pe acelea.
Asadar trebuie sa recomand o carte. Complicata chestie, pe bune. Daca trebuie sa aleg cinci e simplu, daca trebuie sa aleg trei e un pic mai greu, o data am ales doua (una fiction si una non-fiction). Dar sa aleg una… Cartea. Daca as fi fost credincios as fi ales Biblia, Coranul, Tora, in functie de religie, probabil. Daca as fi fost 100% business-orientated as fi ales Koetler sau Drucker sau ceva in genul asta, sau poate Hayek sau Popper. Ma gandeam sa-l aleg favoritul meu peren, Borges, sau pe favoritul meu de anul trecut, Rushdie. Dificil.
Am stat ceva pe ganduri si pana la urma am zis sa aleg Dialogurile lui Platon. Nu neaparat pentru continut, ci in primul rand pentru metoda. Cred ca Dialogurile au insemnat mult in evolutia mea. Am impresia ca le-am citit prima oara prin clasa a noua sau a zecea. Si cred ca am inteles cum se argumenteaza lucrurile. Si ca traim intr-o lume in care ca sa ai dreptate trebuie sa o argumentezi. Ca luptele noastre sunt in primul rand incercari de argumentare. Inclusiv luptele noastre interioare. Ca trebuie sa cautam claritatea. Ca trebuie sa fim sireti (da, Socrate ala era un mare vulpoi care stia sa capteze sala, ar fi fost mare showman in vremurile noastre). Ca o mare parte a umanitatii noastre trebuie pusa in cuvinte ca sa existe. Ca lucrurile destepte sunt cele mai fun.
Uite ceva luat de aici: “Stories, Humor, Analogies, References and Pictures/Visuals are anchors for the details, facts and figures of our presentation – they make our message relevant, entertaining, and memorable to our audience. “
Nenea Platon avea stiinta de chestiile astea (teoria si practica comunicarii). De fapt el a inventat comunicarea persuasiva, daca stau un pic sa ma gandesc. So: daca doriti sa vorbiti vreodata ca Steve Jobs, Bono sau Kennedy, eu zic ca mai bine cititi Dialogurile decat un specialist in communication coaching sau ceva similar. Super subiecte, super fun, povesti/metafore frumoase, poante memorabile.
Nu nominalizez pe nimeni pentru ca s-a cam trecut tagul asta plus ca de zilele urmatoare cei mai multi dintre noi vor fi superocupati., dar daca cineva doreste sa scrie atunci e perfect. 🙂
PS Stiu, unii o sa intrebe daca Dialogurile sunt asa de tari, de ce nu s-a facut filmul? Antony Hopkins ar fi un bun Socrate, nu? Sau poate Sir Sean Connery. Cu Matt Daemon in rolul tanarului Platon. 😀
* Hai, Cataline, lasa lenea la o parte si scrie ca ne place.
* PS-ul tau mi-a adus aminte de dialogul:
-Tu ai citit Biblia?
-Nu, astept sa se faca filmul…
misto alegere! mi-ai amintit cum eu in clasa a 9a ii citeam din dialoguri lu’ fratemiu seara inainte de culcare, el fiind cu 5 ani mai mic ca mine si ma enerva ingrozitor ca adormea ca bolovanul prea repede 🙂
Cred ca lumea se sperie de Platon ca e prea mult de citit si prea greoi. Imi amintesc ca multi din clasa mea s-au speriat cand a trebuit sa citim de exemplu, Iliada (Odiseea si eneida erau la facultative) …ei bine, profesorul le-a adus atunci “Iliada repovestita copiilor” si a avut mai mult succes aceasta din urma decat originalul…
Asa ar trebui sa se faca (daca nu cumva s-a…) si cu Dialoguri repovestite copiilor…