Despre maleficul peripatetic

D

Maldoror in lumea larga – KJ Bishop

Nuvela care mi-a placut cel mai mult din volumul “Horia Nicola Ursu prezinta Transformarea lui Martin Lake si alte povestiri“. Cea mai bine realizata din punct de vedere estetic dupa mine. Bijuterie.

Dar inainte sa ma iau cu consideratiile despre nuvela, uite o veste interesanta:

KJ BISHOP in BUCURESTI! – Lansare eveniment

TRITONIC lanseaza volumul ORASUL GRAVAT de KJ Bishop: Bucuresti, libraria “Carturesti” Verona, 8 septembrie, 18:30, cu sesiune de autografe
 

Sper sa ajung si eu pe acolo. Pana acum nu am citit decat nuvela cu Maldoror asta, dar tipa scrie foarte bine, zau. E australianca, nascuta in 1974, lucreaza ca grafician si web-designer, are situl ei la kjbishop.net. A scris un singur roman, Etched City (Orasul gravat), care a fost foarte bine primit. Din ce imi dau eu seama pare a fi un dark-fantasy cam in genul lui Maldoror asta. Un amestec intre Vestul salbatic si Europa decadenta de secol al XIX-lea.

Dar sa revin la Maldoror. Eu am impresia ca sunt destul de moral. Si poate tocmai d-asta am o fascinatie teoretica pentru maleficul pur. Nu rautatea justificata social, nu crimele animalice, actele ticaloase facute pentru obtinerea foloaselelor materiale. Raul pur este cel nejustificat. De fapt chiar contraproductiv. Imi aduc aminte de cineva (Camus?) care vorbea de crima extentialista perfecta – fara motiv, X il ucide pe Y aruncandu-l din tren, dupa care uita. 

Madoror asta este ucigasul existentialist perfect prin excelenta. Nuvela nu este propriu-zis o poveste, ci mai degraba o succesiune de tablouri. O rescriere a Les Chants de Maldoror, un poem de secol XIX-lea care a inspirat multe miscari avangardiste: simbolism, dadaism, suprarealism. Aparent chiar si Dali a ilustrat o editie a respectivului poem.

Malador, calatoreste, se automutileaza si omoara oameni; ba chiar si pe Dumnezeul in cauta pentru a-l ucide. In paranteza fie spus, nuvela are un ton nietzschean pe alocuri. Tablouri halucinante. Aduce aminte de Harlan Ellison si Gene Wolfe si William Buroghs si Jimi Hendrix si anime-urile japoneze si filmele noir. Greu de prins din prima – am citit-o de doua ori, dar mai trebuie o data. Cruzime. Extrema. Razor sharp. Inger al razbunarii. Cavaler al apocalipsei. Ucigas din mila. Dezumanizare. Aumanizare.

Uite cateva citate care mi s-au parut memorabile:

 “Strainul se pregati sa vorbeasca. Cand limba i se misca, trei razboaie, doua molime si o foamete izbucnira in tari indepartate.

– Sunt pe urmele acestui criminal.

Scoase din interiorul hainei o cutie plata de plumb pe care o puse pe bar, o deschise si din ea scoase si despaturi o panza in ulei infastisandu-l pe Hristos pe Golgota, centrul atentiei pentru voyeuri si necrofili.” 

 
“In momentul in care cizmele negre, crapate, ale strainului au trecut pragul, somnul pontifului din Roma a fost tulburat de un vis despre arcul infinit al unui sarpe ce-si musca propria coada, rotindu-se cu incetineala maiestuoasa in spatiul cosmic si, in acelasi timp, somnul rece al unei femele anaconda din Amazonia a fost tulburat de viziunea unei primate ghemuite pe un cuptor, tipand obscenitati.”

“Cainii fara stapan tanjesc dupa infinit.”

About the author

9 comments

By admin

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta