despre potential viral al manelelor si cel mai putin-viral al fenomenologiei

d

Si apropo de pusul de linkuri, e exact ceea ce ii spuneam cuiva: unui copil destept de 17 ani ii este  jena daca il descopera pe Duke Ellington sau pe Brahms sa ii “evanghelizeze” printre prieteni. Ii este frica ca va fi luat in ras, sau ca se va spune despre el ca este laudaros sau elitist sau oricum altcumva. La fel si daca descopera un autor. Pe de alta parte unui adolescent mediocru nu ii va fi niciodata sa il comunice pe Florin Salam, sa il puna tare in masina, sa il puna ca ring-ton, sa il duca la petreceri si tot asa. Problema este ca lucrarile intelectuale sunt mai putin virale – au mai putini propovaduitori activi – pentru ca cei mai rasariti un pic vor sa tina pentru el, sa nu banalizeze, sa nu se laude si tot asa.

Si tocmai ca o contrapondere, mai pun din cand in cand linkuri sau scriu de carti. Nu ma deranjeaza daca Dylan sau Rushdie sau Tournier sau Pynchon se vor banaliza in asa masura incat  or sa apara pe tricouri falsificate care se vor vinde in Europa.

About the author

8 comments

Leave a Reply to vitalie Cancel reply

  • deci, ne trebuie evanghelisti ai culturii…pe de alta parte, daca pui Mozart si dai boxele la maxim nu iese nimic, din contra manelele sunt facute anume pentru a fi ascultate in public…la volum maxim..sunt niste limite de muzicalitate si tembru…
    in plus, nu suport analfabeti, tipi care asculta manele dar au ring-ton mozart sau beethoven pentru ca e trendy..oarecum nu merge…

  • Chiar aÅŸa! ÃŽn momentul de faţă mă ocup de “viaÅ£a curtezanelor” .Adică adun de peste tot de unde pot informaÅ£ii despre “necuminÅ£ile” vremurilor…Si mi-a spus un “doc” la opinii că de ce le spun “curtezane” dacă erau curve…
    Manelistu’…se crede mare iuitor de muzică…De care, nu mai contează…Doar e “muzică”…
    Bună, catastifule! 🙂

  • In paranteza: jazzu’ lu’ Ellington nu e din cale-afara de intelectual.

    Afara din paranteza, o creatie intelectuala nu se bagatelizeaza prin simpla ei evocare ori ‘propovaduire’. Daca -prin absurd- devine fenomen de masa, i se estompeaza sau, si mai probabil, i se denatureaza intelesurile originare, insa valoarea ei nu se modifica in sine. Este in firea lucrurilor ca masele sa preia doar atit cit pot duce. Adica putin.
    Puii mei. Ar mai fi cite ceva de zis da’ mi-e somn si lene.

    a, stai asa – reciproca e si ea valabila, macar in cazuri particulare. geazu’ lu’ ellington nu devine numaidecit intelectual doar pentru ca azi il asculta (doar) intelectualii 🙂

  • dear vitalie,
    this is some sort ov science friction. eu n-am intilnit inca analfabeti cu prokofievi si rahmaninovi la ring toane. tipii de care vorbesti tu sint capabili de un soi de ipocrizie (ori fandoseala, ori mimetism) care (imo) exclude analfabetismul get beget.

  • tipii pe care ii i-am in vedere sunt cei care doresc sa fie oricand si oriunde trendy..sigur, asta presupune un oarecare grad de alfabetizare si de a fi la curent cu toate tendintele epocii, dar, in epoca accesibilitatii generale a culturii, cred ca putem numi asta analfabetism…este un fel de dat social natural deja..cel care nu-l depaseste nu se prea deosebeste de maimuta care tine in mana o placa cu rahmaninov…

  • un semenea tip asculta Bizet nu pentru ca i-ar gasi vre-un merit ci pentru ca a auzit ca asa fac oamenii pe care el ii considera mari…pentru ca asta inseamna sa fii considerat inteligent sau destept…pentru ca asa cere brandul…

  • paaai…ma screm sa ingaim ceva inteligibil despre treaba cu analfabetii de scoala noua si nu-mi iese. cred ca incerci sa deplasezi semantic notiunea de analfabet, ori poate ca lucrul asta s-a intimplat deja in mod obiectiv si unii (de exemplu eu) n-au bagat inca de seama. posibil sa ai dreptate, o sa ma mai gindesc. anyway pe vremea mea analfabetii nu erau asa plini de figuri ca astia de care zici tu.

    si doi, exista cel putin doua feluri in care poti sa (mimezi ca) asculti bizet (exemplul e cam stresant pentru mine, nu mi-a placut niciodata de bizet asta). vreau sa zic, poti mima in public ca te dai in vint dupa el, sau cind vine gagica in vizita la tine in loc sa pui cd-ul cu parazitii scoti vinilul zgiriat cu bizet si te fandosesti ca vai, ce opera teribila e carmen asta. dar cred ca mai sint si unii care incearca sa asculte ‘pe bune’ – din motivele aratate mai sus, ca cica da bine, da’ ei chiar incearca sa asculte, doar doar or intelege ceva. si chit ca nu le iese (mie nu mi-a iesit), mi se par mai putin impostori decit ceilalti. unii chiar inceteaza cu desavirsire sa fie impostori in momentul in care reusesc sa recunoasca, in sinea lor si in fata lumii, ca bizet e naspa, ori ca fuck bizet si ca doar parazitii rulez.

By admin

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta