friday night small blogtalk

f

Voiam sa scriu un post despre lume ca suport al civilizatiei, despre lumea asta mai mare a informatiei care o sa depaseasca in curand natura, despre modul in care o sa ne uitam la un trandafir si o sa vedem toate referintele culturale a rose is a rose si razboiul rozelor si partidele cu trandafirii pe scena, si cine cui ii da trandafiri otraviti si ce productie la hectar se face in Olanda in lanurile de trandafiri, si care a fost evolutia la bursa din Chicago a pretului uleiului de trandafiri, si care sunt cele mai tari o suta de parfumuri care contin uleiuri de trandafiri si ce varietati sunt acestea, si cele 5 feluri de a omora oameni cu spini de trandafiri, si despre cele 1000 de retete de a face dulceata de trandafiri sau cine stie cum or folosi alte popoare trandafirii, despre legendele cu trandafiri si naiba mai stie ce, si poze, rich text media, si filme, si referinte la filme, lumea intreaga privita din perspectiva unui trandafir, si cum vede un trandafir o albina, sau poate un motan, si toate astea cand o sa ne uitam la un trandafir, universul se va reorganiza dupa fiecare obiect focusat, la fel si daca ne vom uita la o sticla de whiskey toate referintele din blues care se refera la whiskey, idem la un prun sau la un visin sau la o pisica sau un asin. Si atunci lumea o sa fie cu adevarat un suport pentru cultura, pentru civilizatie si un loc mai bun pentru gandire, cinstit vorbind. Dar o sa mai vedem si lumea, sau doar paienjenisul asta? Si cum vom fi noi. Uite asta mi-a adus amine de Emily Dickinson si de poezia asta:

I’m nobody! Who are you?
Are you nobody, too?
Then there’s a pair of us — don’t tell!
They’d banish us, you know.

How dreary to be somebody!
How public, like a frog
To tell your name the livelong day
To an admiring bog!

Sunt obosit, I guess…

About the author

5 comments

Leave a Reply to Catalin Cancel reply

By admin

Recent Posts

Recent Comments

Archives

Categories

Meta