Se tot face mare caz ca globalizarea va afecta populatia cu venituri medii din tarile occidentale. Nimic mai gresit, dupa mine. Mai debraba cei care au de ce sa se teama sunt cei cu averi colosale si atitudini conservatoare. Plus acele firme care traiesc din orbirea informationala a clientilor. Argumentatie:
La momentul actual persoanele cu pregatire medie din Occident sunt suficient de productive pentru a-si acoperi nevoile bazale de cel putin 5-8. Insa trebuie sa existe o balanta intre veniturile obitnute si veniturile cheltuite. Altfel toata lumea s-ar simti ultra-exploatata. Iar diferenta dintre veniturile totale si cele necesare nevoilor bazale (atentie, nu neaparat subzistentei) se transforma fie in bunuri / servicii ce nu sunt absolut necesare (vacante frumoase, o camasa Mark and Spencer in loc de una no-name dar similara dpdv al calitatii, sapunuri fancy manufacturate in loc de Dove, bunuri de lux, etc) sau in investitii (fundamental vorbil fie actiuni, fie imobiliare).
Ca o paranteza, desi nu asta ma intereseaza in postul asta, oamenii aparent tind sa isi submineze simbolic productivitatea tocmai pentru ca dincolo de un palier nu pot consuma mai multe lucruri (mucesti mult si productiv, iti poti permite sa cumperi 100 de bunuri, dar in acel interval nu ai cum sa consumi mai mult de 30, si atunci ti se pare mai “rational” – ca sa nu faci risipa :), sa iti iei 30 de bunuri care sunt de trei ori mai scumpe. Fireste este discutabil daca acesta este un comportament rational. Anyway, nu despre asta am chef sa scriu acum.
Sa revenim la investitii: actiuni & imobiliare – doua variate bazate pe aceasi premiza: aceea ca economia va fi in crestere si ca banii depusi isi spori valoarea in viitor datorita ratei de crestere a firmei la care ai investit (cuplata cu factorii psihologici ai cererii si ofertei), sau cresterii pretului imobiliarelor in zona respectiva (crestere data de o crestere economica zonala si de aceasi factori regionali).
Asta foarte simplist.
Actul doi: Intra globalizarea.
Asta inseamna, conform intelepciunii comune, ca unele locuri de munca zboara in tari mai sarace unde costul cu forta de munca este mai mare. Fireste aici se pot da si studii care spun contrariul, se poate arata ca se produce o crestere de productivitate prin asumarea functiilor de managementul proiectului etc. Nu asta ceea ce ma intereseaza.
Voi porni de la o premisa mai simplista: null game. Se produce atata valoare la nivelul umanitatii la un anumit moment dat (s-ar putea produce si mai multa, dar asta ar fi supraproductie ce nu poate fi absorbita), se muta productia acestor valori si recompensele pentru productie intre est. Asta inseamna ca pe termen scurt esticii saraci se imbogatesc iar vesticii saracesc.
Sunt de acord cu teza asta: Vesticii vor putea cumpara mai putine bunuri din salariul lor.
Si totusi asta nu este o gaura in cer. Pentru ca vesticii oricum nu isi pot folosi toate veniturile pentru cumpararea de bunuri servicii necesare unei existente normale. Oricum sunt fortati sa faca “risipa” prin achizituionarea unor branduri care costa de 4 ori mai mult decat face. Sau decid sa investeasca.
Varianta de investitie in actiuni va continua sa fie valida si poate va aduce profituri si mai mari decat pana acum. Firme multinationale care actioneaza global si care au astfel noi priete, noi oportunitati, noi modalitati de optimizare a costurilo, si toate acestea in the best interest of the shareholders.
Varianta doi: real estate. Parerea mea este ca o sa cam se duca in jos frumos de tot, cel putin in zonele comerciale/rezidentiale metropolitane (adica alea cu preturile cele mai mari la momentul actual). De ce? Pentru ca cei potential interesati vor avea mai putine venituri pentru investitii. Dar pe de alta parte oferta de imobiliare va ramane relativ stabila (cred ca oferta asta este foarte putin elastica de-a lungul deceniilor). Hence preturile se vor duce in jos. De asemeni, o scadere a activitatilor economice in acele zone va produce efecte similare.
Si motivul trei: traim intr-o lume din ce in ce mai ubicua. Ai nevoie de un Internet bun, de o masina buna, de utilitati sanitare, si poti sa stai foarte bine la 75 de km de locul unde muncesti. Si chiar mai departe daca iti poti desfasura activitatea de acasa .
Asadar parerea mea este ca o data inlaturate registentele conceptuale la adresa globalizarii, investiitorii vor paria din cee in ce mai mult pe globalizare, pretul imobiliarelor se va duce in jos, insa aceasta fara sa afecteze de fapt affordabilty index, cum se zice . Ba din contra, pretul imobiliarele va scadea mai repede decat eventualele scaderi salariale ale claselor medii din vest.
Un proces similar se va produce si cu serviile hype (invatamant in Ivy League, Saune luxoase, chirurgie pastica etc) si cu brandurile superpremium / luxury . Va exista o scadere a preturilor, tocmai pentru a conserva cotele de piata si cresterea, insa scaderea de profituri va fi compensata de emerging market.
Deci cum vad eu globalizarea:
1. Cei saraci iti vor perminte mai usor un frigider Haier (chinezesc) decat un General Electrics (americal). (avantaj)
2. Salariatii medii si vor permite tot ce isi permiteau pana acum la nivelul existentei. Vor cumpara branduri superpremium la preturi mai mici, dar vor da mai mult pe concediile in tarile exotice (adio chilipiruiri 🙂 Daca au investit un imobiliare, ghinion.
3. Cei foarte bogati: ghinion pentru conservatori – cei cu imobiliare multe; avantaj pentru cei care au riscat / vor risca pe globalizare.
Asadar, cred eu, tot ce se va intampla este ca pretul imobiliarelor va scadea (cu cel putin 35% in 10 ani), insa vor exista mai multi producatori/consumatori ca oricand. Ceea ce o sa umple buzunarele marilor companii, si o sa pastreze stilul de viata al celor din clasa medie si superioara (chiar cu imbunatatiri). Or sa dispara overpricingul bazat pe orbire informationale . Nu si cele bazate pe hype.
Sa asteptam acum vreo 7 ani pentru a vedea daca am nimerit-o. (Imobiliarele americane ar trebui sa o ia la vala pe la anul de fapt)
