Azi mi-am adus aminte de povestea aia kikuyu cu oamenii care incearca sa eradice serpii si ii taie cu lopetile (sau cu alte intrumente taioase, naiba stie) in doua, in trei, in patru. Si a doua zi serpii invie, toate bucatile se transforma in cate un sarpe, si kikuyu au o problema inca si mai mare si apeleaza la zeul suprem (Nogai, parca) care vine cu o solutie (ar fi interesant sa imi aduc aminte care o fi asta, dar nu mai tin mine). Anyway, ideea este ca de ce ti-e frica nu scapi oricum niciodata, si intotdeauna vei fi banuit. Ca in povestea aia vietnameza cu pisica si vrajitorul.
Stateam astazi si ma gandeam, de cand am reinceput sa fumez am mai mult timp de ganduri, la concertul ala al lui Mozart pentru flaut si harpa, la Orfeu, la ce discutam cu prietenii de la filosofie cand eram tineri (o discutie de alminteri foarte prozaica asta de care imi aduc aminte, practic vedetele cu vedetele, filozofii cu filozoafele – si dezbateam exemplul sotilor Miroiu, prostii nimic deosebit, dar chiar au fost niste seri foarte placute atunci la Muzeul literaturii romane, cred, in carciuma normal, nu in muzeu). Asadar cred ca ma gandeam la afinitati ca mod de selectie al prietenilor si al perechi, la pierderea din vedere a acestui lucru, la cine sunt eu exact ca sa imi determin afinitatile, ma gandeam la realitate si la supapele din ea, care sunt supapele, introducem viata noastra privata in realitate, ceea ce e nasol pentru ca realitatea e terna, si daca o introducem in realitate singura supapa este drumul spiritual propriu, sau legam viata noastra privata de drumul spiritual. Practic sunt trei mari domenii ale realitatii: domeniul luptei cotidiene pentru existenta, domeniul vietii private si domeniul cautarii personale. Cum le raportam una la cealalta. {As zice ca acest post este prea cheesy pentru gustul meu}
Mai m-am gandit eu la niste chestii dar acum mi s-a vidat capul, aparent. Back to work.
Nope, mi-am adus aminte. Make the most from what you have, asta e esenta a ceea ce trebuie sa facem. La asta ma gandeam. Dar intrebarea ramane: what we have? si pe de alta parte what to make? Oricum macar e important ca exista o relationare.