Sunt inca la birou, i-am furat playlistul uneia dintre colegele mele (Madame flufu, undercover name) si ascult Blood Roses – Tori Amos (video aici). Foarte misto. Tori Amos e supertare. Chiar mi-ar placea un concert cu ea. Si sunt racit. Nu chiar cobza, dar evaluez ca voi atinge acel stadiu in 2 zile. Am uitat de vaccinul antigripal, acum macar sa nu uit de lamai. Gata, ma duc si eu acasa. Si poate mai scriu un post despre Roth, daca am chef.
Sometimes youre nothing but meat
S
Cu concertul se rezolva, la cerere. 🙂
same here… doar ca eu nu plec inca acasa 🙁
M-elle Underground, o aduci maine sa ne cante ? 🙂
si mie imi place tori de cand eram in clasa a 10-a 🙂
stiu toate albumele, toate inflexiunile vocii ei; stiu pana si ca pe bucatarul ei il cheama Duncan.
vara trecuta am fost la un concert de-al ei, si m-a cam dezamagit. adevarul e ca eram departe de scena, si cred ca experienta de a o vedea de aproape, contorsionandu-se peste pian, e cea mai interesanta. Probabil m-as mai duce, daca nu ar fi asa de scump (in comparatie cu alti artisti care nu au nevoie de bucatari pe nume Duncan in turneu :))
Oricum, “The power of orange Knickers” e cea mai faina de la Tori
Mda, daca dai peste un concert de-al lui Tori prin ceva tari vecine, rogu-te da de stire. Ma dau de 3 ori peste cap si vin neaparat. 🙂
Dana