Mishima sau viziunea Vidului – Yourcenar, Marguerite
Cand eram mic m-am intrebat adesea cum vede lumea o fiinta din alta specie. Cum vede un cal o pajiste? O vede la fel ca noi? Dar un sarpe? Dar un gandac? Vad mai multe culori, vad altceva decat vedem noi, nu vad chestii pe care noi le vedem? In fine, nici acum nu am raspunsuri prea bune la chestia asta.
Mai tarziu practicam arta trascorporalizarii 🙂 Adica stateam in statia de troleu, imi alegeam un subiect si incercam sa simt cum vede el lumea. O baba obosita, un low-end incomer, o fata vulgara, o domn serios. In fine, jocuri ciudate…
Da ce aceasta introducere? Pentru ca Viziunea Vidului este o carte scrisa de o femeie geniala despre un barbat genial. De o lesbiana despre un barbat cu porniri homosexuale. De o occidentala despre un oriental. Despre doua optiuni estetice si de viata diferite. Doua specii. O carte in care Yourcenar povesteste cum l-a vazut ea Mishima.
Nu este o carte fundamentala. Este genul de carte scrisa de carturari despre alti carturari si despre cartile lor. Oglinzi paralele. O carte despre cum percepe Yourcenair pustietatea sufleteasca a lui Mishima. Pustietatea din ea in acelasi timp.
Despre singuratatea ei si singuratatea lui.
Nu este o cartea independenta. Trebuie sa fi citit din Yourcenar si din Mishima ca sa o intelegi. Si sa-i fi iubit. Altminteri, este o carte care prezinta cateva dintre cartile lui Mishima, cateva anecdote din viata lui, sfarsitul.