Trecand peste nervii zilei, a fost o zi ok. Adica cel mai important este sa intelegi: 1. deprimarea e naturala; 2. deprimarea are un final 3. intre timp trebuie sa iti vezi cat mai bine de ale tale pentru ca la finalul ei sa te bucuri de viata cat mai bine. Astept sa ninga. Astept sa ninga sa sa ma plimb prin noapte, ningand. Deh, asa sunt eu cliseatic. Azi am aflat incepe un nou mileniu pentru o...
Am hotarat sa tac pentru o vreme. Heidegger zicea ca tacerea e starea autentica a cuvantului. Ma gandesc ca in ultima vreme am vorbit mult prea mult, si ma simt secatuit si cuvintele mi s-au degradat, vocabule fara noima. Nu mai stiu daca am ce spune. Sau mai degraba nu mai cred ca are sens sa spun ceea ce am de spus. Asadar voi lua o pauza (mai lunga sau mai scurta, sau poate definitiva), iar...
1. Astazi mi-am adus aminte de legenda aia sufita pe care o citisem in Pendului lui Foucault, cum ca Dumnezeu trebuie sa stea intotdeauna cu ochii asupra lumii si sa invarta morisca Fiintei, pentru ca aceasta sa continue sa existe. Si daca Dumnezeu, dintr-un capriciu, pentru ca nu-l putem banui de neatentie, isi ia ochii pentru o sigura clipita, atunci lumea dispare ca si cum nu ar fi existat...
Cand eram mic, mama imi spunea ca fiecare om are cate o stea care il calauzeste toata viata. Si mi-am ales si eu o stea. Apoi mi-am dat seama ca era de fapt Luceafarul. Nu e nimic hiperionic in asta, e alegerea cea mai fireasca probabil, dat fiind ca e “steaua” care straluceste cel mai tare. Si o vedeam intotdeauna pe geamul dormitorului, acolo unde stateam atunci (sau poate mi se...
Mi-am adus aminte de melodia asta. Si de momentul in care doctor Green moare, in ER. Some day I’ll wish upon a star And wake up where the clouds are far behind me Where troubles melt like lemondrops Away above the chimney tops That’s where you’ll find me. PS: De astazi imi voi executa si eu obligatiile asumate in cadrul campaniei de Blogvertising initiate de Ionut Oprea. Banutii...
Imi place sa privesc avioanele noaptea. Am perspectiva libera pana la Otopeni (sau Baneasa). Imi place sa ma gandesc ca in avioanele alea sunt oameni obositi, si e aproape unu noaptea, si multora le este somn si vor sa ajunga acasa, sa se intinda in paturile lor confortabile, in cearsafurile lor proaspete si sa doarma. Si unora le e frica de aterizare gandindu-se ca e noapte si e mai greu, si...
Valsul lui Ravel a fost superb (astazi la Festivalul Enescu). Pe cuvant – a fost genial. O piesa superba despre nasterea, creativitatea, fastul, decadenta si agonia La Belle Epoque. Un melanj de pompa, nostalgie, nebunie si finalmente distructie.
Later edit: Uite si o varianta cu Bernstein, in care acesta transpira la greu. Asa se fac lucrurile bune.
Ma gandeam de dimineata la cuvantul “repetitie”. Inseamna doua lucruri distincte, pregatirea in vederea a ceva mult mai important, dar si reluarea a ceva ce a fost deja. Intr-un fel cele doua sensuri sunt contradictorii. Unul proiecteaza in viitor, in vreme ce celalalt se intoarce in trecut. Intr-un fel, traim toata viata intre cele doua sensuri. Repetitie. Si faza este ca nu stim...
A fost o zi lunga astazi si daca nu as fi asa cum sunt (adica sucit) ar trebui sa spun ca nasoala. Dar nu, a fost o zi foarte tare: – am fost ciocnit din spate de un domn cu Passat nou (doua accidente in doua saptamani de cand o luase, exact in acelasi punct, clare probleme de estimare spatio-temporale). Doar zgariat destul de frumos pe bara. E ok 🙂 – am fost amenintat de o doamna...
Faza buna la scrisul de posturi mai mult sau mai putin triste e ca poate vine cineva si iti zice “Bai frate, da’ tu umor nu stii sa bagi? Pune una mai vesela” Si tu ii zici “Bai, sa stii ca ai dreptate. Da’ nu mai stiu pe unde am lasat cutia cu umor. Nu o iau tot timpul la mine. Ca nu prea am ce face cu ea. Imi iau 2 telefoane, imi iau laptopul, un ipod, memory...
Recent Comments