Ieri, racit fiind, am citit. Doua carti. 🙂
Prima a fost cea a lui Imre Toth. Mai degraba o cartulie cu gandurile sale despre holocaust si despre antisemitism in genere.
Tot ieri a fost Purim-ul. Sarbatoarea eliberarii din captivitatea babiloniana a evreilor. Salutari calduroase tuturor celor care au sarbatorit-o.
Si tot ieri l-am vazut pe domnul Ilan Laufer vorbind si tinand partea PSD-ului. Inclusiv vizavi de actiunile privind justitia. Tinand partea nucleului dur peremist care a devenit acum mainstreamul social-democrat.
Poate gresesc, insa ieri am avut senzatia antisemitismului fara evrei.
Imi pare ca tot esafodajul asta cu sorosisti, cu puterile straine, cu corporatiile care sug sangele poporului, cu fortele oculte care pun bete in roate, cu protocoalele secrete este remodelat dupa antisemitismul anilor ’20-’30, trecand prin ideologia lui Vadim Tudor din anii ’90.
Pana si legarea de Soros (evreu ungur) se potriveste perfect.
Ce face domnul Laufer, fara sa isi dea seama, este sa joace in hora celor care au exact aceleasi atitudini care au generat antisemitismul, cu toate ororile lui.
Ca cineva provenind dintr-o minoritate, dansul ar trebui sa fie mult mai sensibil la tirania majoritatii si la calcarea in picioare cu bocancii a statului de drept, doar pentru ca se poate.
Poate parea ciudat, insa mi-a fost mila de el, auzindu-l cum apara cu aplomb cauza unor tortionari fara rusine.
https://www.libris.ro/a-fi-evreu-dupa-holocaust-imre-toth-HUM978-973-50-4792-4–p885106.html
