Si totusi e doar un joc. Sensul, atata putin cat este, e doar local. Insemnam ceva doar pentru celulele alea adiacente pe care le schimbam, cat le schimbam. Candva, acum cateva luni, am mai murit un pic intelegand ca totusi chiar daca ar fi posibila reinvierea sau imortalitatea nu exista nici un motiv real, in sensul ala cinic, viabil economic, lipsit de atasamentul celulelor adiacente, ca lucrul...
chestii cu carti
Aseara mi-am dat seama ca il apreciez pe Borges in primul rand ca cititor. El fiind cititorul, adica. Cititorul perfect, care a citit mult, a citit si capodoperele esentiale si pe alea minore, si nimicuri si prostioare, si a apucat sa reciteasca, si a apucat sa vada dincolo de textele oarbe, si a apucat sa impartaseasca ce a citit. De fapt ce a scris Borges poate fi o lunga dare de seama despre...
Alfabetul galben
Borges cita intr-un eseu o chestie din Lugones de genul “fiecare cuvant este o metafora peste care a trecut timpul”. Eseul parca se gaseste in Arta poetica, daca nu ma insel. Tot parca acolo are Borges un pasaj in care vorbeste despre vizitarea librariilor, despre faptul ca el, cand vedea in librarii cate o carte draga regreta cumva ca deja o are, ca nu o mai poate cumpara o data...
nomazi simbolici
Referitor la desteptarea Romaniei, eu sunt mai mult decat usor sceptic. Pur si simplu cred ca e o cauza pierduta, cel putin pe termen mediu. Si asta nu din motive pur economice, ci in primul rand din pierderea sperantei. O arata faptul ca oamenii isi amenajeaza din ce in ce mai mult existentele facand abstractie de zona publica sau plecand cu totul din tara. Asta imi aduce aminte de un episod...
multumesc
Numarul berilor pe care l-am baut impreuna nu poate sa-l stie nimeni. Stiu doar ca va fi intotdeauna mai mic decat numarul berilor pe care as mai fi vrut sa le bem impreuna. Si cumva e mai mic si decat numarul berilor pe care trebuia sa le fi baut impreuna pana acum. Cumva impreuna munceam prea mult si uneori poate in loc sa plecam la bere plecam acasa obositi, fiecare pe drumul lui. Insa plecam...
mici nimicuri
1. Mi-am adus aminte de Jurnalul Extim al lui Tournier. O cartulie foarte profunda, chiar daca ia forma unui jurnal de maruntisuri. Idea principala e descrierea lucrurilor cu care venim in contact, as opposed to “jurnal intim” – descrierea starilor interioare. Cumva mi se pare ca pe masura ce trece timpul peste noi ajungem sa apreciem mai mult exterioritatea, sa ajungem sa ne...
O clipa
A Moment’s Halt — a momentary taste
Of Being from the Well amid the Waste —
And Lo! the phantom Caravan has reach’d
The Nothing it set out from — Oh, make haste!
omar khayam
generatii :)
1956 – Allen Ginsberg I saw the best minds of my generation destroyed by madness, starving hysterical naked, dragging themselves through the negro streets at dawn looking for an angry fix, Angel-headed hipsters burning for the ancient heavenly connection to the starry dynamo in the machinery of night. (click pentru poem) 2007 – Bruce Sterling I saw the best minds of my generation...
Greg Egan – Eternal Flame
Ce am ridicat de dimineata de la posta? 😀 Greg Egan – Eternal Flame Am asteptat sa citesc cartea asta fix din ziua in care am terminat volumul anterior al trilogiei (“Clockwork Rocket“). Dupa mine Egan e mai bun in povestirile scurte decat in romane, atuurile lui fiind ideile si speculatiile stiintifice si/sau techno-sociale. Chiar ma gandeam de dimineata ca mi-e dor de Egan-ul...
Memorie
Pe masura ce trece timpul am impresia ca devin din ce in ce mai mult gardianul memoriilor mele. Sau, mai bine spus, curatorul amintirilor. Nu neaparat pentru ca imi amintesc mai mult, pentru ca as sta mai mult cu amintirile mele, intotdeauna am fost poate prea reflexiv, ci in primul rand prentru ca le recombin mai bine. (Si apropo de asta am impresia ca dincolo de cumpana vietii ajungem sa...
Recent Comments